Istoric Shotokan

Insula Okinawa, face parte din arhipelagul Ryu Kyu, care se întinde pe o distanță de 800 km între China și Japonia și este considerată de istorici ca fiind locul în care s-a perfecționat pe parcursul mai multor secole, arta luptei cu mâna goală (karate), începând cu anul 1372, sub denumirea de Okinawa-te sau To-de. 
Pe fondul interzicerii portului armelor, localnicii au preluat de la chinezi tehnici din boxul chinezesc și le-au perfecționat prin antrenamente efectuate în secret pentru autoapărare. În secolul XVIII se evidențiaza 3 stiluri de bază: Naha-te, Shuri-te și Tomari-te, preluând numele celor 3 orașe în care se practicau. Shuri-te și Tomari-te fiind asemănătoare conceptual, au luat ulterior denumirea de Shorin-ryu, iar Naha-te s-a transformat în Shorei-Ryu.
Născut în anul 1868, în orașul Shuri din Okinawa Gichin Funakoshi, elev a doi mari maeștri în stilul Shorin Ryu, Itosu Yasutsune și Anko Azato, este considerat părintele karate-ului modern și întemeietorul stilului Shotokan. Prin demonstrațiile făcute în anii 1916 și 1922 la Kyoto, respectiv Tokyo și ulterior prin antrenamentele efectuate la universitățile Keio, Waseda, Hosei, Imperiala de Comerț și la Academia Navală a reușit să popularizeze această “nouă” artă marțială și să o alăture ca și importanță Judo-ului și Jiu-Jitsu-lui.

A schimbat denumirea din TO DE în KARATE-DO, iar în anul 1936 a deschis în Tokyo prima sala (dojo) din lume special construită pentru practicarea Karate-ului sub denumirea SHOTOKAN,  ceea ce în traducere liberă înseamnă casa lui SHOTO. SHOTO fiind pseudonimul poetic al maestrului SHOTOKAN poate fi interpretat și ca “școala bradului și a valului” verdele etern al bradului simbolizând veșnica tinerețe a concepțiilor și perpetua lor înnoire și prin val munca continuă care trebuie depusă pentru a le putea însuși, asemenea valurilor ce lovesc neîncetat țărmul. Gichin Funakoshi a sistematizat Kata de la ușor la greu de la simplu la complex conform cu principiile sale de mare pedagog, el fiind de profesie învățator. Născut în anul 1906 fiul lui Gichin Funakoshi, Yoshitaka Funakoshi mare maestru de karate, a condus și îmbunătățit stilul Shotokan în perioada 1935-1945 astfel: a introdus pozițiile lungi pentru întărirea musculaturii picioarelor pentru antrenamentele de Kihon și Kata; a introdus loviturile de picior Yoko geri, mawashi geri și ura mawashi geri; a introdus exercițiile de luptă jiyu ippon kumite și jiyu kumite care ulterior au stat la baza evoluției Karate-ului sportiv. 
În anul 1948 ia naștere Asociația Japoneză de Karate – JKA, cu scopul principal: răspândirea Karate-ului în intreaga lume. În anul 1953, maestrul Funakoshi trimite o parte din cei mai buni instructori ai săi: Masatoshi Nakayama, Hidetaka Nishiama și Tsutomu Oshima în Europa, unde în anul 1954 în Franța se fondează Federația de Karate și box liber, prima de acest fel în Europa. După moartea maestrului Gichin Funakoshi, la conducerea JKA, îi succede Masatoshi Nakayama, care împreună cu alți maeștri implicați ca și el în dezvoltarea Karate-ului ia decizia transformării acestuia pe lângă linia sa de artă marțială și într-o formă de întrecere sportivă, considerată a fi modalitatea cea mai bună de popularizare. O parte din vechii maeștri sub conducerea lui Shigeru Egami (1912-1981) au decis să urmeze strict vechea linie a Shotokan-ului și au rămas în vechea sală “ Shotokan” reconstruită, fondand astfel școala Shotokai-ryu, care refuză conceptul de întrecere sportivă. Majoritatea maeștrilor mai tineri însă au urmat linia JKA, care în următorii ani a crescut mult în popularitate prin elaborarea regulamentelor de competiție și inițierea concursurilor la nivel național și internațional. În anul 1965 ia naștere Uniunea Europeană de Karate UEK, Asociația Americanp de Karate, Federația Tuturor Organizațiilor de Karate din Japonia FAJKO, la care JKA nu aderp și în 1969 UIK Uniunea Internațională de Karate iar in 1970 devine WUKO- Uniunea Mondialp a Organizațiilor de Karate. Grupele din Europa care nu au aderat la UEK , au fondat EKF și în 1974 IAKF- Federația Internațională de Karate Amator cu grupări din întreaga lume, condusă de maeștrii japonezi. 
WUKO împreună cu federațiile continentale sub actuala denumire WKF, a devenit datorită sistemului permanent adaptat la cerințele mereu noi ale Karate-ului, cea mai importantă federație mondială de Karate, unde alături de Shotokan, recunoaște încă trei stiluri: Shito Ryu, Goju Ryu și Wado Ryu. În afară de cei doi mari maeștrii Gichin Funakoshi și Yoshitaka Funakoshi, contribuții importante la dezvoltarea mondialp a Karate-ului Shotokan, au avut: Masatoshi Nakayama, Hidetaka Nishiama, Taiji Kase, Hirokazu Kamazawa, Keinosuke Enoeda, Teruyuki Okazaki, Hiroshi Shoji, Norihiko Iida, Hideo Ochi, Masaru Miura, Miazaki Satohi, Masahiko Tanaka, Hiroshi Shirai. Cu toate că, după cum reiese din istorie, justificat, stilul cel mai popular la nivel mondial este Shotokan, totuși istoria ne demonstrează că:
“ Nu există stiluri mai tari și stiluri mai slabe, există doar luptători tari și luptători slabi”.
Pentru toți practicanții de Karate, unul din conceptele maestrului Gichin Funakoshi, trebuie să rămână veșnic în memorie:
“În Karate, scopul final nu este victoria sau înfrângerea ci acela de a îmbogăți și înnobila caracterul celui care-l practică”.

***Informații preluate de pe site-ul oficial al FRKM: http://frkarate.ro/

KARATE - sistem de autoapărare dezvoltat în OKINAWA şi răspândit apoi în toată JAPONIA.
KARATE SHOTOKAN - cel mai răspândit stil de Arte Marţiale din lume.
Karate SHOTOKAN înseamnă disciplină, perseverenţă, stăpânire de sine, o minte sănătoasă şi un corp sănătos.
SHOTOKAN COMBAT – Autoapărare, streetfight, lupta liberă în sistem contact 
SHOTOKAN TRADITIONAL-BUDO KARATE -